Laghitani nel Mondo

Home Il paese Tradizioni Emigrazione Cultura Storia

 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
          

 

 

 

 

 

 

   Contattaci :

Dott. Francesco Gallo

Informazioni

 

 

 

        Link:     

 

Agriturismo Cupiglione

 

 

 

Amici del Presepe

 

 

 

Super Dance

 

 

Associazione

 

 

Strina Laghitana

 

 

 

 

Comune di Lago

 

 

 

 

La Squadra di calcio

 

 

 

 

Lago (CS)

 

 

 

Parrocchia

 

 

 

Le scuole

 

 

 

 

Cosentini in the world

 

 

 

 

Italo Scanga

 

 

 

Wladimiro Politano

 

 

 

 

 

Nicola Scanga

 

 

 

Pasquale Naccarato

 

 

 

 

Design by

 

 

 
 

 

 

 

 

 

Gastronomia

 

 

 

Vecchi oggetti

 

 

 

 

 

 

   Gastronomia 

RICETTE  CULINARIE  PAESANE

       scritte in laghitano  (di Francesco Gallo)

 

 

 Vecchio focolare laghitano con pentolame e vari accessori di cucina  (anni ’60)

 

Le nostre nonne si dedicavano con amore a cucinare senza sentirsi mai stanche  dalla fatica o nauseate dagli odori. Queste nonnine hanno lasciato un grande dono al paese dove hanno sempre vissuto: le loro ricette. Sono ricette passate da madre a figlia, da un amica ad un’altra, senza gelosia, e  che hanno resistito nel tempo.

DOLCI e DESSERT

 

CULLURA

 

*         harina 1kg

*         patate (cu la corchjia russa) 500g

*         levatina naturale

*         cucchiarini e sale

“Vulla due patate,
frappale (mbisc-cate cu na puacu ‘e acqua vullente),
halle  refriddare.

Intra n’atru piattu hundu,
mintacce a harina  e jungiacce ‘e patate na puacu a vota,  ‘a levatina e lu sale.

Cumincia  a ‘mpastare e quandu a pasta  è  bella puglia,
cumbogliala cu na sarvietta e
mintala a nu pizzu cavudu pe tri-quattru ure.

Quandu vidi a  pasta crisciuta, ‘nde pigli na puacu ‘a vota,
hai  tante  hurme- a- ciambrella  picciuve,
ed  intra na  frissura hunda, cchjina tri-quarti ‘e uaglliu vullente,
mintacce  i “cullura” e  frijali.  Sanu  miagliu si su cavudi.”

 

TURDILLI

*         harina 1kg

*         uagliu  ‘e alive 1 bicchiere e mianzu mianzu

*         bbinu muscatu 1 bicchiere e mianzu

*         corchjia ‘e portugallu

*         cannella

*         mele 500 g

*         uagliu ppe frijare

*         “diavulilli

“Intra na cassarova, ha vullere uagliu ccu bbinu, corchjia ‘e portugallu grattata e
 na puacu ‘e cannella.

Passa cu lu sitazzu a harina, haciandula cádire supra u timpagnu,
 e allu centru du munticiallu, mintacce u liquidu cavudu ‘e prima.

Ha nu mpastu mediu.

Piglia  piazzi du mpastu ppe li hare rutundi, grandi  4  ppe 6 cm,
e passali  supra nu cistiallu ppe le dare hurma (u stessu di stranguglia priaviti).

Frijali intra uagliu vullente e azali cu na cucchiara.

Intra n’atra cassarova, mbisc-cacce mele e nu mianzu bicchiari  ‘e acqua cavuda, e halli vullere ppe 5 minuti.
Pue,  jungiacce  i “turdilli” già fritti, reminandu cu lla cucchiara.

Mintali  intra nu piattu, jettacce  i “diavulilli” e na mpurverata ‘e cannella ‘e supra.

Sanu miagliu si su friddi.”

 

SCALILLE

·         Harina  300g

·         Ova  4

·         Burru 50g

·         Mele 250g

·         Cannella, zuccaru, “diavulilli”, ed uagliu  ‘e alive

“Ha squagliare u burru a huacu liantu.

Passa a harina cu lu sitazzu, haciandula cádere supra u timpagnu, e mintacce mianzu u burru e l’ova sbattute.

Mpasta horte: hermati quandu u ‘mpastu iadi mianzu tuastu.

Pìgliandune na puacu a vota, hae vastuni tundi e luanghi cu llu mpastu.
 Certi vastuni halli a hurma e na scava (“scalille”).
 L’atri tagliali (certi  pezzarialli anu misurare  2 ppe 2 e certi 2 ppe 3, in centimetri).

Frijali intra l’uagliu  ‘e alive e quandu sunanu arrussicati, tirali hora da frissura  cu lla cucchiara.

Intra na cassarova, squaglia u mele cu lu huacu liantu e mbisc-cacce chillu c’ha frittu. Mintacce pue i “diavulilli” e lu zuccaru cu cannella.

Sanu miagliu si su friddi.”

 

 

 BUCCUNOTTI

*         Zuccaru 400g (200g +200g)

*         Grassu 150g

*         Liavitu

*         Russi d’uavu 4

*         Janchi d’uavu 2

*         Latte 200 ml

*         Zuccaru 200g

*         Cicculatu hundente 200g

*         Purvere ‘e cacau 50g

*         Mianduve (mandorle)  30g (ammaccate cu llu murtaru)

*         Cahè 1 tazza

*         Vaniglina 1 bustina o fialetta

*         Cannella na stecca a pezzarialli

*         Chiuavi e garofanu (2) a pezzarialli

*         Pinniallu mediu

*         Zuccaru a velu

“Mpasta mpressa zuccaru (200g), grassu, liavitu, russi e janchi d’ova, hurmandu na palla, e lassala herma.

Allu huacu, intra na cassarova mintacce latte, zuccaru (200g), cicculatu e purvere ‘e cacau.

Vascia u huacu e mintacce ‘e intra ‘e mianduve a pezzarialli, na tazza ‘e cahè, a vaniglina, a cannella e lli chiuavi ‘e garofanu.

Sbatta i janchi d’uavu ppe li hare criscere, mintali intra a cassarova e tenali a huacu vasciu ppe nu paru e minuti.

Ha refriddare u ripìanu.

 Lavura  u ‘mpastu cu llu maccarrunaru, arrivandu a n’atizza e 3 millimitri, pue tagliala a quatrattialli  grandi 6 centimitri ppe latu.

Strica e hurme cu llu grassu, hodarale cu lli quatrettini.

Cu lu cuppinu, hacce trasare u ripìanu, e cumboglia cu d’atri quatrettini (dunacce a hurma stringiandu i lati cu lli jidita).

 Cu nu pinniallu bagnatu cu d’ova sbattuti, bagna i “buccunotti” e supra.

Mintali allu hurnu a 190 gradi ppe 30 minuti.

Cacciali, halli refriddare, e  hacce cádire supra na puacu e zuccaru a velu.
Se mangianu quandu su friddi.

 

CIAMBRELLE

Ova: 6
Harina: 1 kg.
carvunatu: 1 cucchiarinu

“ ‘Mbisc-ca ‘a harina, ova e carvunatu. ‘Mpasta supra u timpagnu e si a pasta  iadi troppu molla, jungiacce atra harina.
Pigliatinde na puacu ‘a vota, haciandu ciambrelle rutunde cu’  lli buchi picciuvi.
‘Ppe  d’ogni uavu,  ci ‘nde venanu due.

Intra na tijella untata ‘e grassu, mintacce ‘e ciambrelle.
Cociale allu hurnu  già cavudu  a 230°C ppe 15 minuti,
e senza rapere, a  190° C ppe n’atri 5 minuti.

Pue, hai  u ‘nnaspru 
cu zuccaru (2 tazze), acqua (1/2 tazza) e  janchi d’ova (2).
Minta a cociare intra na cassarova, a huacu vasciu, u zuccaru  e l’acqua.

Jungiacce i janchi d’ova  crisciuti sbattianduli horte horte, hacianduli crisciere cu na vambaggia.

Atturra ‘e ciambrelle.
Mangiale quandu su fridde.”

 

MUSTAZZUAVI

Harina  (1kg.)
Mele  (1 kg.)
Russi d’ova  (6)
Uagliu ‘e alive (2 cucchiarini)
Carvunatu (1/2 cucchiarinu)
Crema ‘e tartaru  (1 cucchiarinu)
Grassu

Sbatta i russi d’ova, mbisc-canducce  dui cucchiarini ‘e uagliu.

Mintacce intra ‘u carvunatu, ‘a crema ‘e tartaru, e jungiacce u mele e la harina  (hinu a quandu u ‘mpastu diventadi pugliu).

Lavura a pasta ccu llu maccarrunaru.

Pigliatinde na puacu a vota , haciandu vastuni rutundi.

Tagliali a n’atizza ‘e  nu centimetru ‘e mianzu, haciandu  tante hurme (nu rombu, nu core, nu quatratu, nu circhjiu).

Mintacce supra i diavulilli.

Intra na tijella untata ‘e grassu, e pue mparinata, mintacce i mustazzuavi e ‘mpurna ppe vinti (20) minuti a 180 °C.

Cacciali quandu hanu ‘a crosta ‘ndurata, e lassali refriddare intra na tuvaglia netta, eccussì venanu chjiù pugli.”

 

TARALLI

Harina (3 tazze)
Ova sbattuti (2)
Uagliu ‘e alive (4 cucchiari)
Lievitu (1 bustina)
Acqua (1/2 tazza)
Assenziu ‘e anice (1/2 cucchiarinu)

“Mpasta  harina, acqua, ova, lievitu, uagliu ed assenziu.

Tena hermu  u ‘mpastu ppe armenu  na menz’ura, eccussì  s’è  ‘ntostadi na puacu.

Hai tanti vastuni tundi  e jungiali  ‘e  ‘mmianziu  (taralli).

Vullali hinu a quandu venanu a galla ‘e l’acqua.

Cacciali subbitu hora  e falli asciuttare.

Pue mintali intra u hurnu già cavudu a 230°C ppe 15 minuti, e
pue a 190°C ppe d’atri 10-15 minuti.

Cacciali hora ca su buani.”


Macininu du cahé

 

UVA allu spiritu

*         Uva zibibbu janca o nivura

*         Cognac

 

Pigliati uva zibibbu nivura o janca cu la pelle tosta.

Lavatila, hacitila gucciuliare.

Asciuttatila cu nu cannavazzu.

Quandu i civi sunanu bialli asciutti, mintitili intra nu buccacciu ‘e vitru.
Jettaticce ‘e intra cognac, senza vassare spaziu tra nu civu ‘e  n’avutru.
Mbitati  strittu strittu  ‘u cuviarchjiu e  mangiativili cu la salute  dopu chi su passati armenu nu  paru ‘e simane.

 

 

SECONDI

 

PÍATTI ‘E GALLINA ALLU HURNU

 

*         Píatti ‘e gallina

*         Cipulla, agliu, pastinaca e acciu

*         Riganu, sale e pipe

“Tira a pella e jettala.

Lava i píatti ed asciugali bialli bialli.

Mintacce na puacu ‘e sale e pipe macinatu ‘ntuarnu ‘ntuarnu.

Dopu ca ‘a untata  ‘e uagliu, intra  na  tijella cu llu  cuviarchjiu, mintacce i píatti ‘e gallina cu cipulla, dui agli minuzzati, na puacu ‘e acciu, na pastinaca e riganu.

Si ti cce’ piaciadi, supra  ce pue spruzzare na puacu ‘e  sucu ‘e portugallu.

Allu hurnu cavudu a 300 gradi, mintacce a tijella cuverta ppe ‘ na menz’ura.

 Si cacciadi troppu brodu, divacalu na puacu. Pue vascia a 250 gradi ppe n’atra menz’ura.

Tirala hora, ca horse iadi pronta ppe mangiare.”

 

FRITTATA ‘e VERMICIALLI

*         Vermicialli 250 g

*         Ova 3

*         Casu grattatu, sale

 

“Vulla 250 grammi ‘e vermicialli hini cull'accua salata.

Quandu su cuatti scuvali e li hai refriddare.

Sbatta 3 ova cu sale e casu grattatu.

Mbisc-ca buanu buanu i vermicialli cull'ova.

A nna' frissura menzana mintacce  4 o 5 cucchiari ‘e uagljiu.

Quandu  l'uagljiu s’è quadiatu, minta i vermicialli ‘e intra.
Vascia u huacu a metà.

Dopu nu puacu mintacce nu piattu supra i vermicialli e girali.
Ha sa cosa 3 o 4 vote.

Quandu i vermicialli hanu na crusta ndurata, ‘a piatanza iadi pronta ppe mangiare.

Ce pue mintare supra casu grattatu si te piaciadi.
A prossima vota pe cangiare, cull'ova ce pue mbisc-care sazizza, petrusinu
e casicavallu.”  Bon’appitittu!

 

VITELLA

“Frija a carne intra na frissura cu d’uagliu ‘e alive

Vattala cu nu pisaturu.

Mparinala.

Ccu n’atra frissura, cucina n’agliu sanu cu helle ‘e limune, mintacce chiappari ed alive verdi, spruzzacce  na puacu ‘e vinu e  brodu ‘e gallina (o ‘e  dadu) e mintacce a carne c’à frittu prima.

 Hiniscia ‘e cucinare e mangia, ca è bona.”

Cuppinu e maccarrunaru

 

 

BRODU VACCINU

*         Carne vaccina  ½ kg.

*         Uassu da gallarella du pasturiallu

*         Patate 2

*         Acciu 2 crosc-che

*         Cipulla 1

*         Pastinache 2

*         Petrusinu

*         Pimbidori frischi o pivati

*         Pasta (simenta ‘e petrusinu o acini ‘e pipi)

 

Cumpra nu mianzu chilu ‘e carne vaccina e hatte dare du chianchieri n’uassu jancu da gallarella du pasturiallu o da patella du jinuacchjiu da vacca.

A carne halla a piazzi.

Lava a carne e l’uassu.

Mintali intra na cassarova menzana cuputa chjina ‘e acqua e supra u huacu horte.

Quandu se mintadi a vullare ‘cu ‘nu cucchiaru  caccia na  puacu ‘a  vota tutta a sc-cuma ca se hormadi ‘e supra.

Vascia u huacu, cuvera  ‘cu ‘llu cuviarchjiu e ha vullere ppe due ure bbone, hinu c’ ‘a carne iadi cotta.

Pue ce minti ‘i uduri: 2 patate rutunde mundate, 2 crosc-che ‘e acciu a piazzi, na cipulla picciuva, 2 pastinache tagliate a piazzi, nu puniu ‘e petrusinu, e 2 pimbidori maturi o 2 cucchiari ‘e pimpidori pivati de casciotte, e sale quantu c’inde vuadi.

Ha cocere tuttu culla carne pe na menzura e ‘llu brodu jiadi prontu pe ‘llu mbisc-care cullu risu o culla pasta:simenta ‘e petrusinu o acini ‘e pipi cucinati prima intra n’avutra cassarova.

M’eradi scurdatu ca u brodu prima du mbisc-care ccu ‘llu risu o ccu ‘lla pasta,  hiltralu na puacu pe llu hare venire chjiù chiaru.”

 

CONTORNI

 MILINGIANE alla PARMIGIANA

*         Milingiane 800g

*         Sucu e pimbidori 600g

*         Ova vulluti 4

*         Casicavallu 200g

*         Casu grattatu, cipulla, uagliu  ‘e alive e sale gruassu

 

Pulizza ‘e milingiane cu na pezza, e cacciande ‘e cudicine.

Halle a felle, mintale intra nu scuvapiatti e cumbogliale ‘cu sale gruassu ‘e supra ppe le hare jettare l’acqua. Asciucale cu nu cannavazzu.

Frijale na puacu a vota intra uagliu vullente.

Cacciale hora da frissura cu lla cucchiara e sarvale.

Intra n’atra frissura, arrussica cu’ d’ uagliu ‘e alive a cipulla tagliata hina. Mintacce u sucu ‘e pimbidori e na puacu ‘e sale, e tiani a huacu liantu.

Intra na pignata e grita, mintacce sutta u sucu, e milingiane e supra, e pue helle ‘e ova vulluti, casu  grattatu, casicavallu a piazzi, jiandu avanti sempre u stessu nu paru ‘e vote, haciandu strati.
    Minta a pignata allu hurnu  armenu ppe 30 minuti.

Se mangianu miagliu si sunanu tiapide o fridde.

 

 PITTICELLE ‘e CUCUZZIALLI

*         Cucuzzialli 400g

*         Harina 200g

*         Ova 3

*         Acitu e vinu jancu, uagliu ‘e alive e sale

Pulizza i cucuzzialli ccu na pezza, caccia ‘e cudicine, lavali e tagliali a helle picciuve.
Mintale intra u scuvapiatti, jettacce na puacu e sale, e mintacce nu pisu e supra (nu piattu, ppe d’esempiu).
Quandu vidi ca l’acqua de helle è d’esciuta, stringiale cu lle manu e sarvale.

Intra nu piattu hundu, mpasta a harina cu d’acqua, tri (3) russi e n’u (1) jancu d’ova, sale e 2 cucchiarini ‘e acitu.
Jungiacce i cucuzzialli e remina.

Frija na cucchiarata a vota  intra uagliu vullente.
Cacciali d’u huacu  cu lla cucchiara  quandu vidi ‘e pitticelle arrussicate.

Se mangianu miagliu si sunu cavude.

VRASCIOVE  ‘e MILINGIANE

·         Milingiane 500g

·         Agliu frappatu (1)

·         Pane grattatu nu  mianzu bicchiere

·         Casu ‘e piacura grattatu nu mianzu bicchiere

·         Uavu (1)

·         Petrusinu

·         Riganu

·         Sale

 

Pulizza ‘e milingiane cu na pezza.

Halle vullare.

    Cacciale d’u huacu quandu su cotte, e refriddale sutta l’acqua.
Stringiale culle manu haciandu escere l’acqua.

Minozzale supra u tagliere cu nu curtiallu grande.

Mbisc-cale cu n’agliu frappatu, quattru cucchiari ‘e casu grattatu, sale, n’uavu, na puacu ‘e petrusinu minuzzatu e riganu.

Remina, e pigliande na puacu a vota, haciandu hurme ad uavu frappatu.

Frija haciandule natare intra uagliu vullente.

Cacciale hora cu lla cucchiara.

Se mangianu miagliu tiepide o fridde.

 

PATATE FRITTE ‘CU PIPI

*         Patate

*         Nu pipe russu, n’atru virde e n’atru giallu

*         Rosamarinu, nu spicchiu d’agliu, riganu, e sale

*         Uagliu ‘ppe frijare

 

Munda ‘e patate e tagliale a spich-chjì gruassi.

Quando l’uagliu vulladi glassale frijale a huacu mediu.

Mentre frijanu, taglia i pipi e mintali ‘nziame alle patate quando se cumincianu a s’arrussicare, mintiandu u huacu a ‘llu minimu e frija ‘ppe 5-10 minuti.

Minacce ‘u sale, riganu, rosamarinu ed agliu, e chine ‘u vuadi, na puacu ‘e pipe nivuru.

Quandu i pipi su cuatti, aza ‘u huacu ‘ppe fare arrussicare tuttu, però senza hare  frusciare nente.

 

 

 

PATATE culla GIACCA

*         Patate piucciuve, nove

*         Grassu ‘e puarcu

*         Helle ‘e pipi

 

“Se chiamanu eccussì  pecchì sunu ‘e prime, su picciuve e tennare,  e  se frijianu  senza ‘e mundare.
Ppe venire bone, s’avianu ‘e frijare  allu huacuvaru, cu grassu ‘e puarcu e pipi vruscenti e duci, russi, gialli e verdi, hatti a felle.”

 

ALIVE VIRDI, AMMACCATE, JACCATE, DISSUSSATE  e CUNZATE

 

“Jacca nu chilu ‘e alive virdi,caccia l'uassu, lavale ‘e mintale sutta
l'acqua fridda.
Cangia l'acqua ogni juarnu hinu a ca diventanu duci.

Un te dimenticare ca quandu  ‘e alive sunu intra l'acqua,  cumbugliale cu nu cuviarchjiu o nu piattu pe le hare stare sutta si nnoni se hanu nivure.

Quandu diventanu duci, scuvale intra nu scuvapasta e ogni tantu, girale eccussi' se scuvanu miagliu.

Pue stringiale horte culle manu  na pocu ‘a vota e si tieni nu frappapatate, horse iadi miagliu de manu.

Pue mintale intra na nzalatiera larga e ce jiatti na puacu ‘e sale, tantu quantu vastadi,uaggliu, aqggliu minuzzatu hinu hinu,  hinucchiu servatici (sponze) e pe na puacu ‘e culure e gustu,
pipe russu tagliuzzatu.

Mbisc-ca tuttu quantu, e pue mintale intru u frigorigeru  pe na puacu ‘e juarni.

Dividale, mintale intra buste ‘e plastica picciuve, e pue  intra ‘a jiacciajia e quandu te venadi u guljiù ‘e nde pigliare una,  ha squagliare u jiacciu e  mbisc-cale si vue, cu pimbidori frischi o atre cose, e  te hai  na bella mangiata cu ‘sta nzalata. E si ppe casu tenissi na puacu ‘e pane ‘e grandianu,  è la hine du mundu!”:

 


:
Cicquatera e cassarova

 

ALICI SALATI du TINIALLU

  Le alici venivano  “scapuzzate” (private delle teste),  eviscerate (private delle interiora),  cosparse di sale marino e poste sotto peso in grossi contenitori di legno (“tinialli”). L'azione del sale faceva formare un liquido acquoso (“a salimora”) nel quale si avviava il processo di conservazione e maturazione.
Il tutto veniva lasciato “ripusare” per 24 ore e successivamente si faceva scolare  la salamoia. Le alici venivano sottoposte nuovamente
 a pressatura, sovrapponendovi alcuni pesi che le tenevano sotto pressione, eliminando, così, la residua salamoia.
Così i pesci lentamente si maturavano ed erano pronti ad essere  consumati, specialmente d’inverno.

 

Le nostre nonne si dedicavano con amore a cucinare senza sentirsi mai stanche  dalla fatica o nauseate dagli odori. Queste nonnine hanno lasciato un grande dono al paese dove hanno sempre vissuto: le loro ricette. Sono ricette passate da madre a figlia, da un amica ad un’altra, senza gelosia, e  che hanno resistito nel tempo.

 

 

 

 Oggetti Casalinghi e di Lavoro

Aratri

 

Attrezzi falegname

 

 

Arrotino

 

 

Bagnarova

 

 

Bilancia

 

Calzolaio

 

 

Comò, sottane e ombrello

 

Attrezzi Fabro

 

Pialletto a mano Falegname (chianuzzu)

 

 

giogo

 

girello bimbi

 

Huacuvaru (caminetto)

 

Radio Anni 40

 

 

macchina da cucire

 

 

Sitazzi

 

 

 • Home • Il paese • Tradizioni • Emigrazione • Cultura • Storia •

Ultimo aggiornamento:  01-09-10